29 Arhive - Gio Live

aprilie 27, 2019aprilie 30, 2019

Avrig – Triada Mtb Race

Si asa a inceput sezonul 2019 pentru mine. Direct cu un weekend cu 2 competitii in cadrul Avrig Mtb Race : sambata proba de XCO care stiam ca va fi distractiva de anul trecut si duminica proba de maraton 80 de km.

Cred ca toata lumea a fost placut surprinsa de vremea mai buna decat ne pregatisem.

Proba de sambata a fost un XCO clasic, spre deosebire de anul trecut cand a fost XCC, apoi XCT, la un moment dat te incurcai in denumiri. 🙂 Au fost in mare parte aceleasi portiuni faine, tehnice si distractive. La reunoasterea pe bicicleta, le-am parcurs la prima vedere cateva dintre ele.

Cum se obisnuieste la XCO, startul a fost ca din pusca. Am facut o cursa cat de buna am putut in aceasta perioada, dar fara un rezultat notabil. (locul 5 din 17) Cum spuneam si cum ati putut vedea din filmarea de mai sus, traseul a fost distractiv, cu elemente interesante care iti puneau emotiile la incercare.

Ma amuzau oamenii care ma luau reper si credeau ca daca ma depasesc, daca se tin de mine inseamna ca “e de bine”. Cine stie ce e bine si ce nu ? In Giocoach le spun oamenilor care este reperul corect pe care ar trebui sa il seteze.

Imi puneam sperantele in a 2-a zi, etapa de marathon din cadrul Avrig Mtb Race, unde cred ca ma descurc mai bine. Prima jumatate din cursa de 80 de km a trecut binisor, iar apoi au inceput momentele de reflectii personale.

Am inceput sa realizez ca ceva nu merge conform planului. Eram destul de departe de baietii fruntasi si astfel m-am conformat si am inceput sa ma gandesc la ce se intampla si mai ales DE CE. De fiecare data cand e o problema, cred ca acesta este cel mai scurt drum spre solutie.

Am inceput sa gasesc raspunsuri, mai pierdeam cate o pozitie, mai gaseam un raspuns, cam asa au decurs ultimii 40 de km. Referitor la reteta de prajitura despre care ti-am spus in postul de pe facebook, m-am gandit la lucrurile pe care le-am facut bine anul trecut si pe care le-am sarit anul acesta, iar reteta ar fi in felul urmator:

Sezonul ciclocross – Am participat la aproape toate etapele de ciclocross de la finalul sezonului 2017 si inceputul lui 2018.
Imediat dupa CX a urmat pregatirea pentru Campionatul Mondial de Wintertriathlon, unde am obtinut locul 3 si medalia de bronz.
Apoi m-am dat jos de pe skiurile de fond si imediat, in februarie, am inceput programul de antrenament pe bicicleta.

Anul acesta, datorita unui santier in curs, am ratat sezonul de CX, am continuat totusi pregatirea pentru Campionatul European de wintertriathlon, la care nu am reusit sa ajung intr-un final. Am avut totusi parte de un cantonament de aproape 3 saptamani in Cipru, insa cu toate acestea pregatirea pe bicicleta in sezonul 2019 a inceput cu o luna mai tarziu decat in 2018, datorita unei ierni prelungite.

Cu toate acestea, scuzele nu exista. Solutia nu este decat sa ne punem pe treaba, iar rezultatele vor iesi la iveala. Inceputurile lente sunt bune, pentru ca este loc pentru crestere in timp, iar o forma foarte buna la inceput de sezon nu e tocmai un semn bun, pentru ca vrei sa fii in forma in mijlocul sezonului, nu la inceputul lui.

Recolta se culege o singura data intr-un an si nu ai vrea sa o culegi primavara 🙂

Ii felicit pe participanti, am fost placut impresionat sa vad oameni care au muncit mult si au reusit rezultate frumoase.

Felicitari lui Rossi pentru victoria de la marathon. Ne cunoastem de ceva vreme si ma bucur de fiecare data cand ne intalnim. Omul are 4000 de km deja in 2019 🙂 Dovada ca Hard work, pays off !

Bravo si lui Georgian Grec, un tip care la asa fizic ma tot intrebam cum de nu il vad niciodata pe podium. Era clar ca este o treaba de timp si iata ca in 2019 ne surprinde la Avrig pe podium. Ceilalti sunt clasici: Flo, Comisan, Paul de la timisoara care tine steagul Velocitas sus 😀

Cea mai frumoasa reusita a fost Trio-ul Carcover care a castigat marathonul la categoria Elite. Bravo baietii: Raul, Malnasi si Duca ! O dovada frumoasa ca lucrurile facute cum trebuie, spiritul de echipa si mindsetul functioneaza.

Sa reusesti o asemenea performanta, sa domini un concurs impreuna cu colegii de echipa este cu adevarat motivant.

Ne mai pregatim si ne vedem la urmatorul concurs !

-Sergiu.

aprilie 8, 2019aprilie 10, 2019

Devron Romania – Povestea din spatele acestei colaborari

Incepand cu sezonul 2019, sunt bucuros sa concurez pe aceasta bicicleta:

Este varful de gama de la Devron, echipata cu tehnologii avansate : transmisie 1×12, configuratie dedicata BOOST, etc.

Daca pana acum am fost obisnuiti ca Devron sa prezinte biciclete entry-level, iata ca planurile sunt serioase si urmeaza sa fie disponibile la vanzare si modele pentru un nivel mai ridicat al performantelor.

De-a lungul timpului am pedalat pe mai multe biciclete, unele mi le-am cumparat eu, altele le-am primit, insa in ultimii ani am inceput sa ma gandesc “Nu as putea eu sa reprezint un brand de biciclete romanesc ?”. Am pedalat pe Focus (Germania), Cube (tot nemti), Cannondale (USA), Rocky Mountain (Canada) si ma gandeam, ce legatura am eu cu aceste branduri ? Promovam ceva strain pentru ca oamenii sa isi cumpere aceste branduri si banii sa ajunga la straini. E adevarat ca performanta bicicletelor isi spunea cuvantul.

M-am uitat in jur si ma gandeam “Mai, daca ar fi un brand romanesc care sa construiasca o bicicleta care sa se ridice la asteptari, pe acea bicicleta as vrea sa concurez si sa o promovez cand am ocazia” (Anul 2013)

Anii au trecut, oamenii de la DHS au dezvoltat un nou brand, o noua fabrica cu totul separata si au conceput brandul Devron, care a culminat in 2017 cu prototipul Devron Vulcan 7. De cand l-am vazut prima oara, mi-am dat seama ca este o bicicleta pe care poti castiga competitii. Desenat frumos si indraznet, te face sa te simti bine atunci cand il privesti, poate datorita culorilor calde.

In toamna anului 2018, am incheiat discutiile cu prietenii de la Devron si am primit noua bicicleta pe care voi concura in sezonul 2019.

Devron Vulcan 7 este echipat in felul urmator:

Cadru Hardtail 29 carbon, marime L.
Furca Rock Shox Sid Boost
Roti Novatec Flowtrail aluminiu
Angrenaj Sram X0 cu placa de 32 dinti
Schimbator spate Sram X0
Caseta 12 pinioane Sram X0, 10-50
Frane Sram Guide
Ghidon si tija sa Truvativ Noir carbon
Sa WTB carbon
Cauciucuri WTB Ranger Light 29×2.25

Cu o greutate totala de aproximativ 10 kg.

Cadrul fiind marime L, am schimbat pipa cu una mai scurta si pozitia este perfecta pentru cei 1.75 ai mei.

Asadar, anul 2019 ma va gasi pedaland pe Devron, care este un brand gandit in Romania si pe care il voi promova cu drag.

In ultima perioada am inceput antrenamentele pe noua bicicleta si imi place din ce in ce mai mult. Tocmai am incheiat un cantonament de 3 saptamani in Cipru, poti vedea aici cum a fost:

Sa ne vedem sanatosi la competitiile care urmeaza ! 🙂

iunie 27, 2018iunie 27, 2018

Vidraru Mtb 2018 – Cel mai lung traseu de mtb intr-o competitie si un loc 5.

Prima data am concurat la Vidraru Mtb in 2011, era prima editie si am castigat la general pe un traseu de 40 de km.

Insa 7 ani mai tarziu, acum 2 zile, am avut de infruntat cel mai lung traseu de mtb pe care am concurat vreodata: 90 de km cu 2400m diferenta de nivel. (am spus doar cel mai lung, nu si cel mai greu) 🙂 Totodata, aceasta editie Vidraru Mtb a constat in a 3-a etapa din Cupa Nationala de Maraton, clasament in care inca ma aflu pe locul 2.

Am plecat prea tare, aceasta a fost una dintre greseli. O greseala de incepator as spune, insa o data ce intri in hora cu primii baieti, chiar daca iti dai seama ca faci o greseala si ca s-ar putea sa te coste 50 de km mai tarziu, nu iti vine sa o lasi mai moale si sa retrogradezi. Cumva imi parea rau si de efortul depus deja sa stau cu ei. Lucrurile pareau simple, insa pe termen lung nimic nu e simplu. Acesta este si farmecul competitiilor de durata mai lunga: cum se schimba lucrurile pe parcurs. Concluziile pe care le tragi dupa 30% din cursa, gandurile si modul cum te simti atunci, se schimba mai tarziu.

Una peste alta, inca din primii km eram intr-un grup cu Daniel Bostan, Radu Diaconescu, Sergiu Balauca, Andrei Banescu (daca nu gresesc) si un junior de la Magura Cisnadie ( Good job Romica Vestemean! 🙂 ) Ritmul era unul sustinut, deloc usor de mentinut, primul semnal ca nu aveam ce sa caut acolo, la un asa ritm in primii 10 km. La prima separare a traseelor, juniorul nostru s-a trezit singur din 6 oameni :D, iar la a 2-a cred ca mai eram doar 3 de la lung.

Am ramas un pic un spate pe coborare si mi-am pierdut putin din elan. Dupa o prima coborare de viteza pe forestier, m-au prins Elisei si Mura din spate, iar la scurt timp ni s-a alaturat si Paul Muntean, pe care l-am intrebat:

“Cand incepe mtb-ul ?!”

Caci erau 30 de km parcursi deja si traseul putea fi parcurs cu masina. A urmat o urcare de 20 de km, care ne-a intins pistoanele bine de tot si unde am inceput sa trag ponoasele ritmului din primii 30.

Pe ceas arata km 55, inca ma miscam bine ne indreptam spre cel mai inalt punct din traseu si aveam in fata la 20 de metri locul 1 si 2. Ma gandeam ca ii prind pe parcurs, asa ca nu m-am agitat. (alta greseala)

Cred ca o lectie importanta pe care o invatam din sportul asta este ca daca nu faci lucrurile la timp atunci cand ai ocazia, mai tarziu nici vorba sa le mai faci.

Cand e momentul potrivit ? Atunci cand ti-a trecut prin gand !

Mai departe (scrie in carte)…am trecut de varf, impreuna cu camaradul meu de competitii Cristian Jidovu. Ne regrupam din nou cu Mura si Elisei pe urmatoarea urcare.

km 65 : apare Mititelu din spate, cu un ritm nebun si zice : Ursuu’ ! 😀

Cred ca inca era speriat de ceea ce a vazut cu o zi inainte la 3 km de start

Acela a fost momentul cand am pierdut contactul cu Jidovu, iar de acolo am continuat o cursa solitara. A urmat o urcare de 5 km, in care am avut resurse sa trag de mine in continuare si sa fortez, insa in afara de concurentii de la tura de 50 de km, nu am intalnit pe nimeni. Ajuns in varf, km 80, ma prind din spate 3 rideri pe ultima coborare: 10 km la vale pe drum pietruit si nicio distractie. Chiar ma gandeam ca la fel de bine ne puteau lega la ochi si sa ne dea un pikamer in mana. Se incheie coborarea si pentru prima data ma bucur ca intalnesc asfalt intr-un concurs de mtb si incepeam sa inteleg de ce nu am vazut elitele tari la start. Mi-au placut totusi portiunile de padure, unde am mai vazut si noi pamant, cate o radacina si partea de gol alpin care a fost frumoasa.

De apreciat, ca desi a fost o taxa mare de inscriere (120 lei), pachetul de start a fost unul consistent, dar cred ca sampoane si deodorante ne putem cumpara si singuri. La urmatorul concurs, ne asteptam la farduri.

Daca suntem la punctele pozitive ale competitiei, traseul desi a avut 90 de km, a fost foarte bine marcat, fara niciun moment de ezitare in alegerea trasei corecte.

Aproximativ 600 de oameni au fost prezenti, prin urmare o escapada frumoasa de weekend la munte pentru multi dintre participanti. Din pacate la finish, multi dintre ei i-am vazut bandajati, juliti, cazuti ca urmare a coborarilor pe pietris alunecos unde atentia si aptitudinile de ciclist sunt testate la maxim.

Locul 5 la categorie pentru mine la aceasta editie Vidraru Mtb unde am facut greseli noi, altele le-am corectat. Mergem tot inainte ! 🙂

Ii felicit pe baieti care au facut o cursa frumoasa, Muntean Paul care de pe locul 4 a ajuns pe 1 pentru scurt timp, Mititelu pentru ca revenirile sunt cele mai faine, pe Mura Istvan care de data aceasta a dat full gas pana la final, Elisei care ne alearga la trasee lungi si cu putinul sau antrenament si pe camaradul meu Cristian Jidovu, un om extrem de puternic si simpatic, care se intrece cu noi, ca altfel s-ar plictisi la 40+ :O

Carcover Racing Team, multumesc pentru aceasta ocazie !

Pe data viitoare,

PS: Poate ca unii organizatori ar fi bine sa inteleaga ca sportivii fac sport de placere acasa. Pe de alta parte, atunci cand vin la un concurs pentru care se pregatesc cu lunile si obtin un loc pe podium cu eforturi mari, se asteapta la probabil ceva mai mult decat o plasa cu cereale. Este a 2-a etapa din Cupa Nationala in care oameni de pe podium, dupa 80-90 de km, nu recupereaza nici macar taxa de inscriere din premiu. Incurajam oare ciclismul in felul asta ? 🙂 #numaintreb.