Categorie: Uncategorized

Sunt unele concursuri pe care le planuiesti, care le treci acolo pe lista obiectivelor care o faci cu un an inainte, unele sunt vise de o viata la care an de an te chinui sa iti atingi obiectivul, pentru unele ai o dorinta incredibil de arzatoare, iar altele vrei sa le castigi poate pentru o recompensa sufleteasca, pentru tine, sau pentru altfel de recompense. Pentru altele faci compromisuri, iti reorganizezi toata viata in functie de ele, iti faci planuri de batalie, le urmaresti numai tu stii cu cata munca, disciplina, motivatie si sudoare. Numai tu stii cate mii de km te-ai antrenat pentru un singur concurs, care tine 1-2 ore.

Cred ca in capul listei cu obiective de care spuneam, pentru multi se afla scris mare „Tilul de campion national”. Acesti oameni au avut ocazia week-endul trecut sa isi indeplineasca obiectivul maret.
Pentru ca sambata 20 iulie, intr-o zona la inaltime, in imprejurimile celei mai inalte statiuni din tara: Paltinis, s-a organizat Campionatul National de XCO. Aici ai ocazia sa vezi unde te clasezi, sa ai cu ce te lauda la prieteni, sa ai termeni de comparatie si sa nu traiesti in iluzia ca esti cel mai tare din oras, campion pe sate.

Aici e locul unde vin cei mai buni sportivi din tara sa concureze la disciplina de mountainbike XCO.
Asadar impreuna cu o gasca de entuziasti din Resita alaturi de George Popovici , Aurelian Raducanu si Marian Manole am ajuns inca de joi in frumoasa zona ca sa ne obisnuim cu aerul atat de pur, apa de izvor, mancarea foarte buna de la cabana Nora si bineinteles cu radacinile, bolovanii si toate portiunile tehnice ce ne asteptau.

De data aceasta organizatorii au pregatit un traseu care mi s-a parut cel mai usor dintre toate editiile anterioare organizate la Paltinis. Cred ca au facut acest traseu mai accesibil si pentru ca stiau ca sambata vor fi nu mai putin de 200 de participanti la startul celei de a 2-a etape a Triadei MTB: Paltinis Stage XCO/XCP.

Am avut la dispozitie aproape 2 zile sa invatam fiecare petec din traseu, sa facem zeci de incercari. Asta cred ca e una din cele mai importante lectii pe care le-am invatat eu din sport : Perseverenta !
La antrenamente am fost surprinsi sa vedem importanta acestui concept. Pentru ca la prima vedere erau portiuni pe care nu reuseam sa trec, insa dupa vreo 10-20 de incercari incepea sa imi iasa. Ce vrei mai mult ? Practic detii secretul succesului. ORICE lucru il poti obtine cu o doza suficienta de perseverenta. Dar sa lasam lectiile de psihologie si sa revenim la ale noastre.

Vineri , ne-am ridicat numerele, am participat la sedinta tehnica, unde marea mea intrebare a fost cum vom lua startul 200 de participanti pe un asa traseu ? Intrebarea mea s-a dovedit a fi singura si cea mai mare neplacere a tuturor participantilor din ce am aflat de la restul.

Sambata, dupa aproximativ 40 de minute de incalzire, care cum stie mai bine, ne-am asezat la start cu gandul ca ai facut tot ce ai putut pana atunci si nu mai ai ce sa faci, si te relaxezi, dar auzi numaratoarea inversa si devii constient ca urmeaza 3 ture in care esti testat cat de bine te-ai pregatit si cat de bine ti-ai facut temele.

Un start ca din pusca, prima curba 160 de grade, imbulzeala multa, dar ai noroc si prinzi liber pe exterior si incerci sa te desprinzi de marea gramada. Nici nu are timp sa iti creasca pulsul ca deja te vezi pe prima urcare , unde tragi si mai tare ca sa intrii printre primii pe coborarea ingusta unde nu poti face depasiri.

Totul a durat ( teoretic ) 51 de minute, cum scria pe foaie. Insa din cauza unei neintelegeri intre albitrii au uitat sa fluture steagul dupa 3 ture astfel dupa a 3-a tura incheiata cu sprint ma trezesc ca intru in tura 4 si ma gandesc ca decat sa fac o prostie sa ma opresc si sa stric tot ce am construit , mai bine mai continui, doar mersul pe bicicleta face piciorul frumos nu ?

Inca de la inceputul turei 3 am inceput sa prindem din urma pe cei intarziati si am inceput sa am emotii si nu din cauza traseului. La un moment dat pe un single-trail era un tip intarziat ce mergea incet, l-am atentionat inca de cand l-am vazut ( cu vreo 50 de metrii inainte), insa nicio reactie din partea lui. Noi eram 3 care nu stiam cum sa scapam unul de altul , iar el isi vedea de drum. Am continuat sa ii spun sa faca loc pana am ajuns in spatele lui, pentru un scurt timp am dat dovada de un spirit diplomatic si pur si simplu i-am spus „imi faci loc te rog frumos ? ” Doar trebuie sa fim un exemplu nu ? Replica lui care a fost ? s-a oprit exact in mijlocul drumului desi avea suficient loc in dreapta sau in stanga. Intre timp am fost depasit de concurentul din spate si astfel am pierdut o pozitie. In momentul acela am avut o revelatie si m-am gandit ca oamenii cu IQ din 2 cifre n-ar trebui sa aibe voie sa ia startul la astfel de competitii.

Am incheiat nevatamat cursa, dupa 51:03 de minute la numai 2 minute 44 de castigatorul probei si noul campion national la amatori Madaras Atiila. Ce inseamna asta ? Obiectiv ratat. Cu toate acestea, eram bucuros cand am ajuns la final pentru ca am dat cam tot ce am putut si multumesc ca am scapat fara nicio cazatura. Au fost suficiente cele care le-am vazut numai.

A 2-a zi am luat startul la etapa XCP pe un traseu de 25 de km, foarte frumos dar la fel de tehnic ca si cel de xco. Am avut parte, asa cum ne-a informat Tudy la sedinta tehnica, de un traseu adevarat de mtb. Dupa ce am pierdut pozitii importante pe prima coborare pe bolovani din cauza ca nu reuseam sa ma opresc nicicum, iar piciorul nu imi intra in pedala, am reusit sa continui cursa si sa ma bucur de traseu. Ulterior m-am bucurat sa ma intalnesc pe traseu cu noul Campion national U23 Cristi Losonczi care numai ce avusese o pana, Chiar imi era dor sa ma duelez cu el, dupa ce in urma cu 2 ani ne bateam cot la cot pentru locul 1 la BMM. Chiar si asa, cu tot cu pana, multumita 29-erului sau a reusit sa se distanteze pe ultima urcare pe bolovani unde urca mai bine pe ei.

Am terminat si aceasta proba dupa 1:52:03 pe locul 12 la categorie. Am incheiat astfel a 2-a etapa a Triadei si totodata unul din cele mai frumoase week-enduri din an.
Pentru acest lucru multumesc prietenilor alaturi de care a fost o placere sa concurez si sa ii intalnesc, Multumesc Ramona !, multumesc pentru incurajari, si multumesc sponsorilor: Racing Bike Pro , Isostar , Compressport si noului meu sponsor ….Go Pro !
Mai jos va invit sa vedeti …cum am vazut noi acest week-end.

PS:Incercati sa ignorati micul banner, a fost o surpriza si pentru mine dupa 2 zile de montaj sa vad ca iese asa. Asta e, nu am putut lasa un mic banner sa ma impiedice.

Enjoy !

Numai „succesuri”!

Imaginează-ți că ai un cont la o bancă oarecare. În fiecare dimineață
te trezești cu 86400 lei în cont. Bani pe care poți să-i cheltui cum
dorești. Există o singură regulă: banii pe care nu i-ai cheltuit nu se
reportează de la o zi la alta. În fiecare dimineață ce n-ai cheltuit
ieri se șterge și alți 86400 lei sunt depuși în cont.

Ce-ai face? Ai scoate toți banii și i-ai cheltui pe toți, nu-i așa?

În fiecare zi primești 86400 de secunde. În fiecare seară cele pe
care le-ai irosit sunt șterse. Nu se reportează nimic pentru a doua zi.
Nu există overdraft.

A doua zi dimineață primești altele și este răspunderea ta să le
cheltui cât poți de bine. Investește-le în cunoaștere, petrece timp cu
cei dragi, încearcă să fii fericit și sănătos.
Timpul se scurge. Nu-ți irosi ziua. Nu se reportează nimic pentru mâine.

Ieri participam la Cozia Mtb Race pentru prima oara, intr-o zona superba din judetul Valcea. Un concurs la a 2-a editie care promite multe prin zona in care se organizeaza si asa a si fost.

Multumita lui George Popovici am avut parte de cazare de 5 stele , ideala astfel incat sa fim cat mai pregatiti pentru start. Un start simbolic prin oras dupa care s-a dat startul real pe un traseu cu 1560 diferenta de nivel si 40 de km parcursi in 2 : 34.

Un traseu deosebit care dupa Liman Bike Race nu m-a mai surprins cu diferenta mare de nivel, insa m-a surprins placut cu peisajele frumoase, oamenii din sate care te incurajau, coborarile tehnice din padure dar si cu urcarile unde ne luptam cot la cot mai multi concurenti. Altii mai sprinteni altii nu.

Acest concurs m-a mai surprins insa si dintr-un alt punct de vedere. Mare mi-a fost mirarea sa vad ca sunt in fruntea cursei de 2 ori. A 2-a oara eram pe a 2-a urcare fiind considerata cea mai grea si trageam tare de pedale sa ii prind pe cei din fata cu o dorinta incredibila. Speram ca dupa fiecare curba sa il vad pe cel din fata, si nu se intampla asta, si trageam mai tare mai tare si nimic. Stiam ca daca sunt perseverent trebe sa apara cineva din fata, dar nu a dat roade.

Cand am ajuns in primul sat si am vazut cativa oameni, ii intreb cati mai sunt in fata, la care raspunsul lor este : Hai hai trage tare ca esti primul !  In Gandu meu: Astia vor sa ma motiveze chiar daca sunt al 4-lea al 5-lea. Frumos din partea lor ! Continui si mai gasesc alti oameni, intreb si de data asta : Al cate-lea sunt ? Raspuns: Primul !! Zic in mintea mea : N-au cum sa minta atatia, inseamna ca sunt primul.

Si aici am fost din nou la conducerea cursei, insa imi era frica sa nu patesc ca la BMM in 2011 cand in ultimii 5 km am pierdut locul 1. Si cum de ce tie frica nu scapi, nu trece mult si ma trezesc in spate cu Doddo, continuam impreuna spre ultima urcare, unde din cauza dezhidratarii il vad ca nu mai poate. Iar eu cum aveam o dorinta incredibila sa castig, incerc sa fortez la push-bike si sa ma distantez de el.

Eram in extaz. Incep coborarea spre finis, ma uit din cand in cand in spate, si nimic nu ma mai opreste sa castig PRIMA cursa din anul acesta si cred ca si prima din viata mea. Pentru prima oara, am fost castigatorul absolut.

Insa trebuie sa fiu fair-play si sa recunosc ca am avut noroc si nu eu am fost cel mai bun, insa am fost o combinatie perfecta intre : Atentie, Concentrare, Dorinta si Antrenament. Pentru acest lucru multumesc Isostar Romania si Compressport.

Pana una alta ma bucur de victorie si de modul in care am inceput sezonul, dupa un an cu BAC si rezultate slabute. Inca un concurs la care am putut fi prezent cu micul stand Isostar si Compressport, toate multumita echipei cu care am venit, fara de care nu m-as fi descurcat si pe care ii felicit pentru rezultatele obtinute: Marian, Rica si doamna Mirela.

Fac o paranteza si te intreb : Cum ti s-ar parea un concurs de XCO la Resita ? S-ar putea sa fie noul meu plan pentru anul viitor. Vorbeste cu mine si spune-mi te rog parerea ta despre aceasta idee, intr-un comentariu mai jos.

Pana la urmatorul concurs…fiti cuminti si pedalati corect !

Pe scurt a fost un sejur All-Inclusive, adica a inclus tot ce se putea: peisaje frumoase, plaje de vis dar si munca din greu pe bicicleta, cum e de obicei la inceput de sezon. Am avut parte de adrenalina cu salturi de la 10 m , am cunoscut oameni deosebiti , interesanti si pasionati de viata, oameni pe care vrei sa ii mai revezi,am avut parte de mancare pe alese multumita bucatarilor echipei SMART :)) , mai ales pe langa toate momentele frumoase am avut parte de o gasca super faina.

Asa cum probabil stiti a fost vorba de 4 zile din care prima a constat in Tour of Thassos, cel mai bine s-a clasat George fiind al treilea roman, terminand cu primul pluton pe locul 12. Eu am avut rezultate mai modeste, mai slab ca anul trecut , sunt constient din ce cauza dar sunt increzator in planul meu de antrenament.
Restul zilei a fost rezervat pentru refacere cu ajutorul produselor Isostar si Compressport.

A 2-a zi am luat startul la cursa de mtb unde ne-am jucat putin cu relieful stancos al insulei. George a fost iarasi in forma obtinand locul 8 si locul 4 la general pe ambele zile (sosea+mtb), destul de aproape de podium.
In celelalte 2 zile una a fost relax total iar in ultima zi am mai facut odata turul insulei.

Personal pentru mine au fost primele 2 curse din an. Insa prima cursa oficiala va fi week-end-ul viitor. Ne vedem la Liman unde voi fi prezent cu micul stand Isostar si cu produse Compressport (folosite pentru recuperare) pentru a va oferi produsele de care aveti nevoie pentru a face fata cu brio traseului pregatit de echipa lui Alin , si credeti-ma ca dupa ce am vazut traseul, chiar aveti nevoie !

Am realizat pentru voi un videoclip in care am incercat sa surprind cele mai interesante momente din acest Training Camp .
Astept parerea voastra, sper sa va placa !

Multumesc sponsorilor care au facut posibil acest lucru si care ma sustin fizic si moral tot timpul :
parintii mei !

Enjoy !

thassos from Paraschivu Sergiu on Vimeo.

Mai sunt mai putin de 3 saptamani pana la Thassos Cantonament, iar noi mai avem un loc. Vi cu noi ?
Cine suntem noi ?
Georgian Popovici, Aurelian Raducanu si subsemnatu’.

Ce e Thassos Cantonament ?
Ii spun Cantonament pentru ca in perioada aceea 27-28 Aprilie vor fi 3 concursuri care se vor desfasura in insula Thassos Grecia , din care iti poti alege la care sa participi. Dat fiind si perioada sejurului , poti considera vacanta un mini cantonament de 5 zile.

Cand plecam si cand ne intoarcem?
Daca toate lucrurile decurg cum trebuie, vom pleca Vineri 26 Aprilie si vom reveni Miercuri in 1 Mai.
Aici https://giolive.ro/2012/05/15/mini-cantonament-thassos/ poti citi cum a fost anul trecut, si mai multe amanunte pe larg.

Thassos este una dintre cele mai mari insule din Grecia, daca nu cea mai mare, cu peste 15 plaje , de un peisaj rapitor.

Legat de costuri :
250 lei transport + feribot
10 E cazare/noapte
iar restul depinde de tine.

Mai avem un loc.
Primul venit, primul servit.

Un om de afaceri se plimba pe plajă, într-un mic sat de pescari. O
barcă intră în port, iar din ea coborî un pescar cu un coș plin de
pești. Afaceristul îl felicită pe pescar pentru peștii săi frumoși,
întrebându-l:

– Cât timp ți-a luat să pescuiești acești pești?

– Destul de puțin, domnule, răspunse pescarul.

– Dar de ce nu ai rămas mai mult? Ca să prinzi mai mulți pești? întrebă afaceristul.

– Pentru că acești câțiva pești ne ajung mie și familiei mele.

– Și atunci ce faci în restul timpului?

– Păi mă scol când vreau și mă duc să pescuiesc un pic. Apoi mă joc cu copiii mei,
îmi fac siesta împreună cu soția. Seara mă duc în sat să mă întâlnesc
cu prietenii. Bem un pahar de vin, cântăm la chitara și stăm la povești.
O viață frumoasă, ce mai!

Omul de afaceri îl întrerupse:

– Ascultă! Am un M.B.A. de la Harvard și pot să te ajut. Ar trebui să
începi prin a pescui mai mult, iar cu banii câștigați să-ți cumperi un
vas mai mare. Cu banii pe care o să îi faci acum, poți să cumperi un al
doilea vas și tot așa până când vei avea o mica flotă. Apoi, în loc să
vinzi peștele unui intermediar, ai putea să negociezi singur cu fabrica
sau să-ți deschizi propria fabrica de pește. Așa ai putea să renunți la
sătucul ăsta și să te muți la New York, Los Angeles sau chiar Beverly
Hills. De acolo îți vei putea dirija propriile afaceri.

Pescarul se gândi îndelung. Apoi întrebă temător:

– Cât timp ar lua toate astea?

– Între 15 și 20 de ani, răspunse omul de afaceri.

– Bine și după asta?

– Ei bine, acum devine interesant, continuă afaceristul zâmbind. La
momentul oportun, poți să-ți listezi compania la bursă și să câștigi
milioane!

– Milioane? se minună pescarul. Și apoi?

– Apoi poți să ieși liniștit la pensie. Să te scoli când ai chef, să
pescuiești un pic, să te joci cu nepoții și să-ți faci siesta cât
poftești cu soția. Iar serile ai putea să le petreci cu prietenii, bând
un pahar de vin și cântând la chitara. Sau citind nepoților copiilor ori povești.

– Dar asta fac și acum, senor. De ce să aștept 20 de ani ?

Ieri, multumita lui Cristi Stefan am descoperit cel mai frumos mod de a invata o limba straina. Avand in vedere ca de cand am inceput facultatea m-am apucat sa invat germana , acest mod il primesc cu bratele deschise. Am transformat invatarea unei limbi straine intr-o placere, intr-o joaca. Ceea ce si este. Seamana mai mult a un joc. Cum e construit ?

Cel putin limba germana, dar cred ca si celelalte limbi sunt structurate pe aproximativ 70 de capitole a cate 5 lectii fiecare. Toate sunt impartite pe nivele : incepand de la nivelul de baza in sus. Inca nu am ajuns la cele superioare, dar abea astept. Deja sunt la nivelul 3 si abea ieri am inceput.

De-a lungul lectiilor acumulezi puncte care te ajuta sa treci la nivelul urmator. Exact ca intr-un joc. De asemenea poti sa iti imbunatatesti cunostintele asupra cuvintelor pe care nu le stapanesti asa bine. Jocul iti arata care sunt cuvintele cu care nu te-ai descurcat asa bine.

E mai tare decat profa mea de germana, am inceput sa imi notez singur cuvinte in caiet din placere, din dorinta de a afla cum e corect cuvantul, cum se foloseste.
Am uitat sa mentionez ca pentru a invata pe acest site trebuie sa stii cat de cat engleza, pentru ca e in limba engleza si orice traducere din limba respectiva o vei face in limba engleza.

Mai mult, te poti concura cu prietenii tai, le poti urmari activitatea, ca pe facebook. Cristi spunea ca nu poti sa inveti o limba straina daca modul de predare e plictisitor. Cu Duo Linguo n-ai cum sa te plictisesti.

Abea astept sa ma apuc de italiana.

Este vorba despre  Duo Linguo

Dai share la articolul asta si arata-le si altora cum sa învățăm împreună într-un mod distractiv o nouă limbă! Provoaca-i !

„All the good things come to an end”-Asa-i ?

Dupa cum probabil multi dintre voi ati putut observa din ultimele stiri din ciclism, oficial echipa Maros nu mai exista. Cu toate ca mi-am dorit sa fiu si sa raman in aceasta echipa,chiar daca as fi fost ultimul si singurul. Uneori trecem prin momente dificile si trebuie sa facem compromisuri. Zilele trecute am primit confirmarea telefonica de la sefu’ ca punem „stop joc” pentru moment, urmand eventual sa reluam intelegerile cand va fi posibil. Ne-am „strans mana” , ne-am urat succes si asta e, Un sut in fund un pas inainte !

Nu pot decat sa fiu recunoscator domnului Maros Tudor pentru acesti 3 ani in care am facut parte din team.marossport.ro. Multumesc in special colegilor de echipa care au fost geniali, si a fost o reala placere sa ii cunosc si sa alerg alaturi de ei. Sunt recunoscator pentru toate momentele petrecute alaturi de ei. Cea mai faina gasca. Succes baietii !!

Multumesc lui Elisei Miron, fara de care prezenta mea in aceasta echipa nu ar fi fost posibila.Nu pot sa uit ziua in care am primit mailul cu confirmarea de la el, ca am fost acceptat. Eram bucuros, eram pentru prima oara intr-o echipa de ciclism, eram unde am visat sa fiu.
Ii urez succes si stiu ca la orice echipa va ajunge , o va lasa mai buna decat a gasit-o. Imi doresc pentru el sa ii iasa temele anul asta si sa fie unul din cei mai buni ani ai lui.

Personal imi vad in continuare de antrenament cat pot mai bine si vreau sa fac o figura frumoasa anul asta.
Momentan am primit sutul in fund, iar acum caut pasul inainte. 

Cum au fost 3 ani alaturi de Maros ? Daca ar fi sa rezum aceasta perioada la un colaj si o melodie cam asa ar arata:

Multumesc Maros Sport !