Astazi trebuia sa vorbesc despre altceva, insa am un subiect tare de tot.
O sa iti placa.
Astazi am ales sa iti spun 2 povesti, prima dintre ele este despre bunica mea, pentru ca astazi ar fi trebuit sa implineasca 84 de ani. Astazi ar fi fost ziua ei.
Ea este modelul meu din titlu. De ce ? Pentru ca a crescut singura pe lume. Mama ei a murit la nastere, iar tatal ei alcolic nu a stiut sa o creasca astfel ea a crescut prin vecini. A avut o viata grea precum nu ne putem imagina noi si cu toate acestea, a reusit sa ajunga la 79 de ani, sa aiba 5 copii sanatosi si 5 nepoti.
Am fost cel mai apropiat de ea. A avut grija de mine cand am fost mic, m-a invatat sa ma rog, mereu mi-a spus sa umblu curat, bunicul m-a invatat sa joc sah, iar mereu cand plecam de la ea avea o vorba buna de drum, de intelepciune si de buna purtare.
Pe bunica nu am auzit-o o data sa injure, nu i-a placut sa fie datoare niciodata si era o fire ardeleneasca care mereu te binedispunea. Putine probleme erau serioase pentru ea, nu exista ceva sa nu poata descoase. Cand eram mic arunca cu ghemurile dupa mine (jucam prinsa in camera). Se juca destul de mult cu mine si cred ca e persoana care m-a iubit cel mai mult. Apoi radeam mult cu ea, era o fire completa. Cel mai des imi povestea cat de mult a muncit de cand a fost mica, cu animalele si tot ce trebuia facut pentru ele, apoi curatenia in oras, apoi la cati oameni a dat de mancare la cantina si cum l-a cunoscut pe bunicul acolo.
S-ar putea scrie o carte despre povestea ei.
Cel mai mult mi-a placut la ea modul de a fi, vorba potrivita in fiecare moment, credinta in Dumnezeu necontenita, bunatatea chiar si fata de straini. Din acest motiv am o parere foarte buna despre ardeleni.
