13 a fost numarul meu de data asta la RedBull MOONTIME Bike, si a fost cu ghinion, veti afla de ce.
Red Bull este unul din cele mai mari brand-uri, cu siguranta am auzit cu totii de el. Fie din Formula 1, fie din Breakdance, fie din ski sau o gramada de alte sporturi printre care acum si MTB.
Red Bull a lansat in premiera o invitatie celor mai buni rideri de mtb din Romanica la o cursa care s-a desfasurat pentru prima data in centrul capitalei, mai exact in Parcul Tineretului si mai mult a fost o cursa ce urma sa se desfasoare pe nocturna sambata seara la ora 19:40.
Inca de la Arad de duminica trecuta ma gandeam ca week-endul asta sa merg la 2 curse. Stiam ca urma un week-end plin cu aproape 10 concursuri in tara, un numar incredibil, printre care au fost: Duathlon Brasov, Moontime Bucuresti, Cheile Gradistei, MTB Bicaz, Concurs sosea Timisoara, curse de alergat si alte concursuri care acum nu mi le amintesc.
In cele din urma am ales Redbull Moontime si concursul de la Cheile Gradistei- Fundata care este o zona incredibil de frumoasa. Ne-am mobilizat impreuna cu echipa Maros formata dintr-un efectiv de 5 persoane: Elisei,Dan, Nicu, Cristi si subsemnatul.
Am plecat de vineri spre Brasov pentru a vedea traseul de la Cheile Gradistei. Am apucat seara sa dam o tura urmand ca a 2-a zi sa aprofundam mai bine traseul. si spre seara sa fim deja in Bucuresti.
Pe traseul de la Fundata, la recunoastere ne-am propus involuntar sa facem “spectacol”. Inca de cu seara am inceput cu trante si tumbe, sambata la recunoastere personal am incercat un flick, dupa o cazatura in cap si Cristi s-a gandit sa ma imite, si i-a iesit, astfel ca 3 dintre noi ne-am ales cu julituri sau doar emotii. Eram bucurosi ca suntem intregi si in drum spre cel mai inedit concurs din tara : Redbull Moontime, cei care au fost inteleg de ce spun asta.
Ajunsi in Bucuresti dupa o tura de recunoastere si putina incalzire, fiecare cum a putut: pe traseu sau pe trainer
si nerabdatori, ne-am asezat la start pe masura ce ni se strigau numele.
iar la 19:40 s-a dat GunStart-ul :
Dupa primul tur, semnificatia simbolica a numarului meu a inceput sa-si faca efectul, astfel ca nu cu mult dupa inceperea a celui de-al doilea tur m-am trezit cu pana pe urcare. Astept ceva timp pana vine cineva din spate cu o camera si ma grabesc sa remediez problema care a durat vreo 7 minute ceea ce explica de ce am facut 22 de minute in turul 2 (puteti urmari rezultatele aici -> http://www.nomad-team.ro/2012/09/16/rezultate-red-bull-moontimebike/ ) in continuare imi iau gandul de la lupta acerba si incerc sa ma bucur cat pot de acest traseu foarte reusit, multumita celor de la Nomad Merida.
Trebuie sa spun un MARE ” MERSI !” lui Zaco fara de care aceasta experienta nu ar fi fost asa frumoasa. Multumita lui am beneficiat de un far care m-a “illuminat”, parca eram Luceafarul ( ca tot am scris despre el la Bac). Cu frontala mea nu m-as fi descurcat si nu as fi savurat in acest mod traseul.
Traseul a fost foarte bine marcat, mi se parea aproape imposibil sa ratezi ceva sau sa te pierzi asta si multumita publicului care a fost cum nu am vazut in viata mea. Atmosfera s-a ridicat la asteptari. Un traseu care desi este intr-o capitala cu un profil plat a reusit sa cuprinda elemente interesante , ce-i drept mai de fuga, dar antrenant care nu te lasa sa culci urechea niciun moment. A cuprins urcari scurte, abrupte, urmate de coborari mai inclinate, pe malul lacului, prin padure pe radacini, pe scari, pe buturugi care trebuia sa le sari, pe poduri peste apa. Toate aceste elemente au reusit sa contureze un circuit deosebit de placut.
Altcumva te simti cand vezi atata lume care te incurajeaza cu diferite urari, am auzit ” Hai ca poti ! Nu te lasa ! chiar si “Hai Romania !” :)) de la niste copii simpatici.la care in fiecare tur pana la ultimul nu s-a vazut oboseala in glasul lor, traiau alaturi de participanti.
Este si o faza asupra careia ne-am amuzat tare. Datorita faptului ca am pierdut 7 minute in turul 2, iar primul a facut primul tur in 11:53 asta a insemnat ca urma sa fiu prins destul de curand din urma. Goneam disperat sa recuperez locurile pierdute avand o oarecare satisfactie ca intreceam concurenti dupa concurenti
la un moment dat urcam bara la bara cu un tip ambitios spre varf, iar spre finele urcarii l-am depasit pana la urma. Apoi a urmat o portiune de plat, iar la scurt timp aud din spate : “Stai pe stanga !”. Instant am crezut ca e tipul din spate, iar in postura in care eram nu-mi permiteam sa fiu depasit din spate, drept urmare replica mea a fost scurta si la obiect: ” Stai tu acolo !” in timp ce acceleram sa nu fiu depasit :)))
Pana la urma cel din spate s-a dovedit a fi suficient de insistent incat sa ma depaseasca iar eu sa constant cu surprindere ca era de fapt Petrache, locul 1. Mi-am cerut scuze imediat de gestul meu copilaros. Cateva minute mai tarziu pe urcarea spre cortul Redbull au urmat si ceilalti urmaritori si anume Tudi, de care am reusit sa ma tin putin, fiind urmat indeaproape de Kelemen, iar la buturugi, Kelemen dansa practic peste ei.
Cel mai mult am reusit sa ma tin de Elisei si Vexi care se duelau pentru locul 5.
Am intrat impreuna cu ei in ultimul tur, iar duelul lor devenind tot mai aprig iar picioarele mele incepeau sa se resimta am renuntat la trena lor si am continuat singur, cel de-al 6-lea tur.
In cele din urma duelul a fost castigat de Elisei, care a completat podiumul la general, reusind si un loc 3 la categorie, fiind singura clasare pe podium din echipa noastra.
Felicitari Elisei, ai meritat dusul de la final!
De asemenea tin sa-i felicit si pe ceilalti baieti, au mers cum au putut mai bine. Cristi a fost mai ghinionist ca mine facand pana inca din primul tur.
Dupa calculele mele estimand un timp mediu in turul 2 as fi obtinut probabil locul 9. Ma multumesc cu atmosfera deosebita, publicul de neuitat pe care sper sa-l vad la cat mai multe curse, un traseu care mi-a placut foarte mult, si raman cu amintirea unui concurs organizat cu profesionalism demn de o capitala.
Ridicam paharul pentru castigatori si bem pentru ei ! Ne vedem la Maros Marathon !