Garmin 810 – o legendă de 10 ani.

Daca și tu te numeri printre fanii brandului Garmin, la fel ca și mine, atunci probabil ai avut acest model.

Garmin are cele mai bune ciclocomputere de pe piața, iar acest articol vine sa confirme această afirmație.

In continuare vei citi un review cu Garmin 810, care este un produs care funcționează foarte bine și după aproape 10 ani.

Testul a început în anul 2013 când am hotărât că am nevoie de un ceas cu gps pentru bicicleta mea. Știam mereu că Garmin este in TOP când vine vorba de aceste produse, însă nici nu visam la el. Mă orientam către opțiuni mai ieftine cum ar fi Suunto, Polar, Sigma, etc.

După un timp am reușit o colaborare cu Garmin România, iar de atunci folosesc numai aceste produse și sunt foarte mulțumit.

Începând cu 2013 am folosit Garmin 810 la antrenamente, competiții, cantonamente, tabere și alte sporturi. ( Triathlon)

Majoritatea antrenamentelor le-am efectuat cu acest ciclocomputer și accesoriile sale. Este imperios necesar ca orice sportiv să folosească o centură de puls și un senzor de cadență pentru a putea efectua antrenamente Smart.

După 6 ani de folosire și zeci de mii de km, am primit noul model de la Garmin 830. Mult îmbunătățit și cu funcții noi. Garminul 810 a ajuns la prietenul meu David Doroga care l-am folosit timp de 2 ani cu succes.

Vezi ce spune David Doroga:

“Garminul l-am achiziționat de la tine in septembrie 2019 vrând sa ma apuc de ciclism și voiam sa am un gps după care sa îmi pot face antrenamentele asa ca am zis de ce nu,mai ales cum ne cunoșteam chiar mi-l doream.L-am primit l-am deschis și mi-a plăcut din prima felling-ul de cum stătea și cum arăta .Am început sa il folosesc la antrenamente și la concursuri și totul era perfect mergea foarte bine.L-am folosit timp de 2 ani in care am avut cu el momente mai neplăcute si plăcute.Un lucru care îmi plăcea foarte mult era ca avea touch care mi se pare o opțiune foarte faină pe lângă butoane,dar câteodată când ploua foarte tare nu era chiar cea mai buna opțiune,putând să dai ușor un discard ride sau sa nu meargă bine touch-ul,dar pe ploi mai ușoare totul mergea bine.

Un alt lucru care nu mi-a plăcut era ca bateria nu ținea foarte mult(cam in jur de 7 ore de antrenament)dar ținând cont ca a fost folosit ceva timp de amândoi eu zic ca era chiar ok.Un lucru care mi-a mai plăcut era ca era destul de mare si vedeai toate datele bine pe el. Nu am avut niciodată nicio problema la conexiuni cu el sau sa mi se blocheze nici la antrenamente, nici la concursuri. Totul mergea foarte bine. După 2 ani de folosință i l -am dat unui coleg care si el l-a folosit si încă il are deci pot spune ca a rezistat foarte bine in timp🙂. Chiar dacă ecranul avea câteva zgârieturi mai vizibile ele nu au avut niciun efect și încă merge perfect.Experiența a fost una foarte plăcută și pot spune ca am adunat cu el peste 17000 de km in mai puțin de 2 ani. Mereu m-a ajutat sa-mi fac antrenamentele asa cum trebuie☺️.”

Așadar, dacă vrei să:

  • Îți înregistrezi turele pe bicicleta, cele de alergat, înot sau drumeție pentru a ști la finalul anului cât de sportiv ai fost
  • efectuezi antrenamente Smart și să ajungi in cea mai bună formă sportiva
  • Să nu te rătăcești prin locuri noi
  • Te țină bateria

Noi îți recomandăm să alegi Garmin.

810 are deja 10 ani, astfel te poți orienta spre ultimele modele Garmin 830 sau mai noi. Eu deja folosesc acest model, iar David urmeaza sa il achizitioneze in curand.

Vezi cum arata modelul Garmin 830 aici: shorturl.at/irtMV

Mult succes in antrenamente!

[Geiger Mtb Challenge]- Cel mai frumos maraton din RO si povestea tricoului de campion national.

Dupa un weekend petrecut la Campulung pentru Campionatul Balcanic de XCO si o saptamana in Sibiu, am ajuns din nou la Geiger Mtb Challenge, pentru a 5-a oara.

Am stat la Cabana Nora, asa cum se obisnuieste la Paltinis, si chiar daca nu sunt cele mai bune conditii, pentru mine este un sentiment special la acea cabana. Poate din cauza linistii si amintirilor pe care le am de acolo.

Meniul pentru acest weekend a fost in felul urmator:

  • Sambata: Campionatul National de XCO
  • Duminica: Cel mai greu maraton din Romania

Frumos, nu ?

Chiar asa urma sa fie.

In ziua de marti am fost sa vad traseul de XCO de la Arena Platos. Nu am mai participat pe acest traseu, eu fiind familiar cu traseul vechi de la Paltinis. Spre surprinderea mea, am reusit sa parcurg integral traseul fara sa fie vreo sectiune imposibila. Am mai evoluat intre timp, dar si traseul a fost mai fluent decat cum eram obisnuiti la Paltinis.

Ziua de sambata a venit mai repede decat te astepti. Campionatul National este obiectivul sezonului pentru cei mai multi dintre ciclisti. Un lucru pe care l-am invatat este ca nu iti poti face planuri legat de un rezultat pe care ti-l doresti. Poti doar sa muncesti si sa te antrenezi cum poti mai bine in cele 8-9 luni dinainte. Dupa start, totul depinde de ceva mai presus decat tine.

Au fost ani la rand cand mi-am dorit acest tricou. La un moment dat, am creat o fotografie in photoshop cu mine pe podium la Campionatul National. Ca doar e bine sa vizualizezi ce iti doresti nu ? Si cum auzisem ca e bine sa iti scrii exact si data cand esti hotarat sa reusesti, mi-am notat si eu.

Sincer sa fiu, erau suprapuse, nu chiar unul sub altul. 2012 peste 2011, 3 peste 2 si tot mai ingrosat. Ciudat, in 2018 mi-am dorit foarte mult, dar nu mi-am mai notat. Am sters si poza. Chiar daca nu mai aveam ce sa vizualizez si nu am notat anul 2018, m-am antrenat mai bine ca niciodata, incepand din noiembrie.

Anul acesta ne-am asezat la start din nou, alaturi de 2-3 adversari destul de puternici, dar eram increzator in ceea ce am facut in ultima perioada.

Prima urcare dupa start, toti accelereaza ca din tun. Sunt pe locul 10 aproximativ. Si nu pare sa recuperez ceva. In sinea mea: “Pff, cea mai importanta competitie pe care am asteptat-o tot anul si uite cum ma misc.” Continuam asa pana la mijlocul turei unde pe cea mai lunga urcare, incep sa recuperez pozitii, una dupa alta. Sunt in elementul meu pe urcari, m-am antrenat pe cele mai grele. Incepe coborarea cu flow si vad deja ca primul adversar si coechipier de echipa a luat o tranta. Ma gandeam ca recupereaza el, dar ulterior am aflat ca a iesit din cursa dupa incident.

De aici pana la final, toata cursa am mers impreuna cu Florin Muresan, un maratonist de exceptie. Cand era el in fata, cand eu. In ultima tura, incepe cu un avans care nu credeam ca mai poate fi recuperat. Castiga secunde si pe coborare si vine ultima urcare, unde intr-un moment critic de concentrare imi dau seama ca acela e momentul cand trebuie sa atac, sa recuperez si sa intru primul pe coborare daca vreau ceva mai mult de la ziua aceea. In momentul acela am simtit ca fiecare antrenament de pana acum a contat, am reusit sa recuperez secundele si sa intru primul pe coborare.

Geiger Mtb Challenge

Mi-am spus: “Acum ori cobor cum trebuie si iese totul bine, ori pierd”.

Norocul a tinut cu mine, fara niciun incident sau ezitare pe ultima coborare si cea mai tehnica din traseu. Fortez cat pot pe ultimii metri si trec linia de finish.

Habar nu aveam pe ce loc sunt.

Unii ma intrebau, altii ma felicitau, nici eu nici ei nu stiam pentru ce.

Intr-un final am aflat.

Geiger Mtb Challenge

Tocmai obtinusem titlul de campion national, categoria general amatori si mi-am indeplinit visul din caiet. Sincer sa fiu cred ca erau alti sportivi mai pregatiti decat mine, dar si norocul tine, cu cine doreste el sa tina. 🙂

Timp de 1 an acest tricou este la Resita acum !

Totusi, nu pot sa nu ii multumesc lui Florin pentru aceasta cursa, a fost o experienta pe cinste si ne-am simtit grozav sa ne intrecem. El este surpriza anului. Cand l-am intalnit la primul concurs, credeam ca este ungur 🙂 Am aflat intre timp ca este roman, unul tare drag, stabilit destul de mult timp in Spania, un fel de Vlad Dascalu.

De obicei traseele de XCO la Paltinis erau cele mai tehnice cu portiuni pe care nu reuseam sa le fac. Anul acesta a fost un traseu foarte placut si cu flow, chiar una dintre coborari purta acest nume. Traseul a avut si un Jump, unde la antrenamente am cazut fiecare, insa in concurs a decurs bine.

Publicată de Sergiu Paraschivu pe Duminică, 29 Iulie 2018

Inca de la recunoasterea de marti, mi-am dat seama ca imi va placea traseul. Combinatia de radacini si pamant de munte este una care creeaza dependenta.

Dupa reusita de sambata, ziua de duminica a urmat cu startul in cel mai greu maraton din Romania, Geiger Mtb Challenge: 81 km cu 3200m diferenta de nivel. Auzisem ca s-a modificat traseul anul acesta si ca e mai urat decat anul trecut. Incepuse sa imi para rau, dar asa e cand te iei dupa ce auzi. Cu toate acestea, am avut surpriza placuta sa descopar ca s-a modificat, dar mult in bine. In sensul ca aproape toate portiunile de push-bike de anul trecut au disparut si au aparut portiuni noi si frumoase, unele cu emotii tari. ( Adi Popa, stie) Este vorba de coborarea pe bolovani din cel mai inalt punct al traseului, unde am avut ocazia sa vad cel mai fericit participant (mentionat adinauri) pe acea sectiune. Omul chiuia de bucurie in timp ce eu nu stiam pe unde sa calc pe langa bicicleta. La un moment dat radea in hohote in timp ce ii dadea la vale pe bike si spunea:

– Maamaaa ce-i aiceaaa !! Wooohoooo !!

Asta e spiritul ! Si il inteleg perfect, asa te simti cand reusesti ceva super greu, cand iti iese si esti in starea aia de flux, nu ?

E drept ca in varf cand am trecut de el isi punea castile in urechi. Ce asculta la ele, numai el stie, iar eu banuiesc doar. 😀

Geiger Mtb Challenge

Cum spunea si Mititelu, la un maraton ai mai multe experiente. Ai mai mult timp sa te gandesti la toate. La acest concurs chiar am avut un dialog cu mine insumi tare amuzant, dar pe care nu il pot reproduce fidel. Cred ca daca am face o colectie cu aceste dialoguri de la mai multi participanti, ar fi foarte interesant de ascultat. Oare la ce se gandeste Kelemen, Luci sau Duca dupa ce a rupt cadrul sau cand a trecut la conducerea cursei dupa 80 de km ? Mindsetul este o felie mare din Pizza succesului.

Una peste alta, am facut o cursa buna de care sunt multumit dupa ziua de sambata. In alti ani nici nu imi puteam imagina acest efort. Insa cred ca am fost singurul participant care dupa cel mai greu maraton din tara, eram putin dezamagit ca au scos ultima urcare grea din traseu. Practic ajunsesem destul de ok cu bateriile la final, pentru ca ma gandisem tot concursul la acea urcare unde cei mai multi la final nu mai pot si care nu a mai venit. Se pare ca inca mai trebuie sa ajustez ritmul de la maratoane.

Am incheiat pe aceeasi pozitie de anul trecut, locul 4 la categorie si cu obiectivul atins: o frumoasa clasare pe locul 2 in clasamentul Triada la general amatori impreuna cu acesti veterani pe podium, dupa cele 3 etape: Avrig, Paltinis XCO si Geiger Marathon.

In alti ani ma uitam la cei care castigau acest clasament si mi se parea ceva aproape imposibil. Acum ma uit la fel la cei de la Elite. 🙂

Sanatosi sa fim, ca de restul ne ocupam !

Concluzia dupa maraton a fost ca daca pana acum Geigerul era considerat cel mai greu maraton din tara, pentru mine de acum este si cel mai frumos. Pur si simplu le are pe toate: drumuri forestiere, coborari de viteza, urcari lungi, urcari grele si foarte grele, coborari pe noroi, pe jnepenis, pe bolovani miscatori sau stabili si mari pe care rulezi frumos, urmate de tot felul de terenuri si tipuri de teren mixate cu emotii si oameni care te astepta cu vorbe bune in punctele de alimentare, in timp ce tu incerci sa faci ce stii mai bine si sa il depasesti pe cel care erai.

A fost un weekend in care m-am simtit foarte bine alaturi de concurenti, alaturi de colegii de echipa care au facut si ei o treaba foarte buna si alaturi de fiecare om pe care am avut placerea sa il intalnesc.

Cei care ma sustin in aceasta calatorie sunt echipa Carcover Racing Team, Nutrend care ne alimenteaza pe bicicleta, Garmin Romania care ne masoara bataile inimii, Adidas imi ofera cei mai buni ochelari de ciclism, Salomon Romania pentru echipamentul in care m-am antrenat in februarie pentru acest concurs, Extreme Riders pentru pantofii Giro Terraduro pe care ii port la fiecare competitie si manusile scurte Giro.

Multumesc pe aceasta cale tuturor si cred ca aceste rezultate sunt un motiv de bucurie si o dovada prin care apreciez efortul si increderea pe care mi-o acordati !

Duminica ce vine, ne intalnim la o noua etapa de XCO, in Cupa Nationala, la Herneacova UCI C2 !

 

 

 

 

 

Cel mai lung sezon dintotdeauna si 6 discipline in 2017 !

Sezonul 2017 a fost … Foaiaiaiaiaiii ! 😀

In primul rand, a fost primul sezon din viata mea in care m-am antrenat full-time, ca la carte. Pana acum in fiecare an o parte din timp il ocupa scoala care nu imi permitea sa acord atentie antrenamentului asa cum as fi vrut. In anul 2 de facultate am vrut sa renunt la scoala din acest motiv. Era prea mare lupta in capul meu ca nu dau 100% nici la scoala si nici in sport. In cele din urma am incheiat cei 4 ani de inginerie si ma bucur ca am ales aceasta varianta. O valoare importanta pentru mine este sa duc lucrurile incepute pana la final.

Pe de alta parte, planul meu de antrenament pentru primul varf de forma din 2017 arata in felul urmator:

sezon

  • adica din 180 de zile de antrenament pana la primul varf de forma, am ratat doar 7 zile.

Daca pana acum recordul de competitii a fost in 2014, cand am participat la 30 de competitii, in 2017 am luat startul la 34 de “intreceri” 🙂 O treaba deloc usoara, echivalentul a 4 luni cu 2 competitii in fiecare weekend, dar in aceeasi masura o experienta inedita, absolut de fiecare data cand auzeam 5,4,3,2,1 aveam o stare de Carpe Diem si eram recunoscator ca sunt acolo. Printre toate aceste competitii s-au numarat 6 discipline sportive:

  1. Mountainbike
  2. Ciclism de sosea
  3. Duathlon
  4. Enduro
  5. Ciclocross
  6. Triathlon

Am o mare bucurie cad ma uit in urma la anul 2017, am savurat fiecare competitie si sunt bucuros ca am ajuns din nou la concursuri cu traditie, cum ar fi Baia Mare unde in 2011 reuseam un loc 2 la general fiind junior. Pe langa rezultat, zona este superba, traseul te duce prin statiunea izvoare unde anul acesta am nimerit o ceata care a dat o nota si mai interesanta concursului. Ultimii 20 de km din cei 80 de traseu au fost cireasa de pe tort, cu sectiuni bogate in single-trail. Apoi Geiger marathon, unde am optat in premiera pentru varianta lunga, era planificat acum 2 ani, insa am avut o accidentare care nu mi-a permis sa ma pregatesc corespunzator. Geiger este un concurs la care am participat prima data in 2009.

Apoi Medias Maraton, chiar daca s-a aflat la prima editie, pentru mine a fost a 3-a sau a 4-a in imprejurimile orasului si mi-a placut sa revad zonele, de data aceasta in conditii mult mai bune, care iti ofereau “loc” sa savurezi traseul.

Liman Bike Race care este primul concurs la care am participat oficial si pe care l-am incheiat. Cred ca nu am lipsit in niciun an, iar organizatorii ne primesc cu aceeasi bunatate si caldura cu care ne-au obisnuit de 8 ani la rand. Un concurs mic, organizat din suflet, de oameni deosebiti, iar toate acestea se simt. Veniti sa ii cunoasteti si ne vedem la Liman si in 2018 !

A fost in sfarsit un an in care m-am simtit capabil la cel mai important concurs de o zi, de sosea din tara, e vorba de Cupa Max Ausnit unde pentru prima data din cele 4 participari am obtinut podium si am fost multumit de forma si cum au decurs lucrurile, usor surprins spre final de adversari care stiau exact cat mai este pana la finish. Asa e cand te prezinti fara temele facute, la o competitie de sosea. Nu te iarta nimeni, n-au mama, n-au tata soselarii. 😀

O alta surpriza la care nu ma asteptam a fost sa ajung in postura de a adjudeca  a 3-a victorie in clasamentul general la Cozia Mtb, care a fost cel mai greu concurs de 50 de km din cate am participat pana acum.

Mi-a placut contratimpul de pe muntele mic, unde am castigat tricoul cu buline, competitiile de la Timisoara, unde chiar si la campie, organizatorii au reusit sa ne incante cu traseele pregatite.

Un loc “aparte” ca sa spun asa, a avut si Transilvania Bike Trails, prima editie  pentru mine, unde am experimentat ce inseamna sa parcurgi 80 de km in cea mai slabita forma in care m-am prezentat la start vreodata, datorita unei toxiinfectii alimentare. Cu toate acestea am incheiat competitia pe un onorabil loc 150.

Sa nu uitam de concursul de suflet pentru ca este la 1 km de locul in care scriu acum acest articol, Metal Enduro, concursul la care am dat o mica mana de ajutor in organizare, alaturi de aceeasi oameni care ne-au oferit ocazia sa gustam din mtb la Banat Marathon. Dupa ce a inceput o serie de 8 editii BMM, a introdus o noua disciplina in Romania (enduro), Bike attack a venit anul acesta cu un nou plus experientei de bike si voi reda cu exact cuvintele lui Catalin:

“Ce poate să fie mai fain decât o zi de dat pe poteci și mers la limită? Bineînțeles că două zile de dat pe poteci și mers la limită!” 😀

Fara sa laud aceasta competitie gratuit, chiar a fost o placere sa fim seara la un party asa de multi biciclisti din toate colturile tarii. La un singur eveniment am mai trait sentimentul acesta, la Moon Time Bike, care s-a intamplat in aceeasi zi.

As putea sa iti povestesc despre fiecare competitie, insa nu avem destul vin si nici foc de tabara.

Una peste alta, pana in acest moment, statisticile mele arata un total de exact 160 de concursuri la care am participat in ultimii 9 ani. Doamne ajuta, ca a fost totul bine ! 🙂

Uite si alte statistici in 2017:

  • cea mai grea competitie: Duathlon Baru Mare (primul duathlon)
  • cel mai lung concurs de mtb: Geiger Mtb – 82 km cu 3200 m
  • cel mai dificil concurs de mtb distanta medie (50 km) : Cozia mtb – 52 km cu 2300m
  • cea mai faina competitie: Metal Enduro (2 zile)
  • surpriza anului pentru mine: din Gica’ contra, am ajuns la CX Cup.
  • cel mai fain traseu: Pff aici e greu, alege tu te rog intre:

Medias Bike Maraton

Mtb Baia Mare

Geiger Maraton

– Imprezzio Marathon

  • km parcursi : aproximativ 8000 cu 117.000m.

Cum arata sezonul 2017 in imagini ?

Multumesc celor care au facut posibil acest sezon:

  • Cannondale Romania pentru suportul din acest an.
  • Salomon Romania pentru că alergatul e mai plăcut în pantofii voştri !
  • Isostar Romania pentru o colaborare care a durat 7 ani. Multumesc !
  • Garmin pentru toate datele despre antrenamente de pe 810 !
  • Adidas pentru ochelarii inteligenti.
  • Carcover Racing Team pentru un nou inceput !
  • Celor 3 adversari si prieteni cu care m-am intalnit cel mai des si nu m-au lasat sa ma distrez de unul singur: Mititelu Andrei, Paul Muntean si Roli Schmidt. A fost o placere sa concurez cu voi !
  • Tuturor acelora dintre voi care au contribuit in vreun fel la buna desfasurare a acestui sezon pentru mine, stiti voi si eu care sunteti, va multumesc ! 😀
  • Nu in ultimul rand, iti multumesc tie pentru că ai fost alaturi de mine acest sezon ! Apreciez !

Sa ne revedem sanatosi in 2018 !

 

 

Road to NapoCup Ciclocross: Ziua 16 – Cele mai intense intervale la 1°C !

intervale



2 lucruri definesc un antrenament: distanta si intensitatea.

Asa cum te antrenezi pe distante din ce in ce mai lungi pana cand parcurgi distante mai lungi decat la concurs, pentru a dezvolta rezistenta, la fel este nevoie sa acorzi atentie si la intensitatea antrenamentelor. Este nevoie sa jonglezi cu cele 2 caracteristici intr-un mod foarte iscusit, pentru ca sunt elementele care stau la baza varfului de forma. Fiecare sportiv are reteta lui, mai buna sau mai putin buna. Nici prea putin nu e bine, iar prea mult are efect invers.

Ziua 15 a aratat in felul urmator:

intervale
zici ca suntem la doctor deja 😀

Afara garminul meu arata ca sunt 1°C, astfel ca am inceput totul cu o incalzire de 30 de minute in care am rulat doar cu 1-2 mici urcari. Spre finalul incalzirii am pedalat 3-4 minute la aproximativ 170 puls (85%) pentru a tura putin instalatia. 1-2 minute de relax dupa care au urmat:

  • 5×1 minut la puls (90%) cu 30 de secunde pauza intre ele.
  • 4-5 minute rulaj
  • 5×30 de secunde la puls maxim cu 30 de secunde pauza intre ele
  • 15 minute rulaj.

Tot acest antrenament s-a desfasurat pe plat, tipic competitiilor de CX, iar pentru toate valorile a fost responsabil Garminul meu Edge 810. 🙂

Maine vom vedea cum se antreneaza liderul in categorie U23 Elite, stai pe aproape.

Vezi si celelalte zile  aici:

20 de zile de antrenament pentru NapoCup Ciclocross !

 

 

 

Unul din cele mai reusite evenimente in 2017 – Metal Enduro !

In ultima perioada incerc sa evit acest cliseu cu “cel mai”, insa pe buna dreptate ca este adevarat cand il folosesc, simt asta si nu stiu inca cum sa exprim altcumva.

In ultimele ocazii am spus ca am scos la vanzare “cel mai” usor full-suspension de aluminiu pe care am pus eu mana. ( true, te invit sa il incerci si tu )

Apoi a fost “cea mai grea zi din sezonul 2017” – adevarat din nou, nu am mai participat niciodata la duathlon, cu atat mai putin la un duathlon si un concurs de mtb in aceeasi zi.

Ti-am mai prezentat si “cea mai inteligenta pereche de ochelari” pe care am avut-o. Pai, o pereche de ochelari care se adapteaza la lumina cand esti la umbra, cand e ceata, cand esti pe bike si intri in padure sau cand e soare la ora 14:00 in iulie si intri in tunel apoi, mi se pare foarte eficienta spre deosebire de acum 5 ani cand aveam nevoie de o pereche de ochelari cu 3 lentile pentru toate aceste situatii.

Revenind la oile noastre si la articolul de astazi, titlul acestui articol nu imi apartine, ci l-am auzit de la mai multi oameni cu care am stat de vorba in timpul celor 2 zile la Metal Enduro. Pe trasee, in timp ce urcam, chiar si seara la party auzeam ca e cel mai frumos eveniment de anul acesta.

De ce ?

“Pentru ca, ce poate să fie mai fain decât o zi de dat pe poteci și mers la limită? Raspuns: două zile de dat pe poteci și mers la limită!”

– Cătălin Gavrilă, interviu pentru Dirtbike.ro

In 2 randuri, despre asta a fost Metal Enduro 2017.

Au fost 2 zile cu 8 poteci unele dintre ele create de la zero, aranjate si pregatite pentru cei aproape 100 de concurenti.

Metal Enduro 2017
foto Metal Enduro 2013

Personal, am participat o singura data din cele 4 editii precedente, iar de atunci mi-am promis ca nu voi mai participa pana cand nu voi avea o bicicleta corespunzatoare. Anul acesta mi-am cumparat special pentru Metal Enduro un full-suspension, dar vazand cat de multe lucruri sunt de facut in organizarea acestui concurs si stiind ca oricum nu voi fi printre primii, am decis sa fac un compromis care sa imi permita sa fiu util si echipei Bike Attack si in acelasi timp sa stiu in ce timp reusesc sa parcurg trasele. Astfel, am fost inchizator de traseu si am pedalat cum am stiut eu mai bine. Principalul meu obiectiv a fost sa abordez cat mai multe sectiuni din traseu si sa progresez fata de nivelul actual de tehnica.

2013 vs 2017

Ultima saptamana m-a scos destul de mult din zona de confort, am parcurs sectiuni prin care nu am trecut niciodata si am progresat la tehnica si curaj mai mult decat am facut-o in toate competitiile din 2017 la un loc. Intr-un final, dupa cele 2 zile de concurs timpii parcursi pe cele 8 speciale arata ca as fi la 1 minut de top 10 in categoria Hobby, dupa o cazatura si 2 opriri sa pun lantul la loc.

Nu-i rau deloc, as spune !

Sunt foarte bucuros ca am cazut doar o singura data in cele 8 speciale, fara nimic serios, cu toate ca de-a lungul traseelor au fost o multime de portiuni tehnice. Am vazut cum e sa zbori de-a dreptul pe primul jump de pe PS.8 – Poezie si in aer am avut timp si de-o rima. L-a antrenament am parcurs perfect sectiunea, insa in concurs viteza a fost mult mai mare.  A fost ultima speciala si am ajuns la finalul competitiei cu bine, la fel si ceilalti prieteni, printre care Andrei Carciag care duce traditia mai departe si castiga pentru a 3-a oara consecutiv categoria Hobby ! Tot in aceasta categorie a fost si Adelin Preda pe locul 4 la 7 secunde de locul 3, unul din oamenii care a creat unul dintre trasee. Ne-am bucurat cu totii, la fel ca pentru Halep, cand am vazut ca la categoria Masters Elite a castigat locul 1 Sorin Vacaru, un resitean de-al nostru care stie cu ce se mananca acest sport.

Competitia a fost castigata din nou la general de Sorin Parau care practica acest sport de 19 ani, urmat de Arpad Kelemen. Spectacolul a fost oferit si de juniorii care au facut o cursa incredibila, avandul castigator pe Matei Moisil care la 16 ani va reprezenta Romania in Cupa Mondiala. Thumbs up !

Daca tot am inceput sa iti prezint numele probelor, sa continui si cu celelalte. Au fost asa:

🚴 PS1 – InVĂŢ
🚴 PS2 – Uzină
🚴 PS3 – drigoVĂŢ
🚴 PS4 – Fluturelu
🚴 PS5 – Combinata
🚴 PS6 – Ps6carei5
🚴 PS7 – Canada
🚴 PS8 – Poezie

La majoritatea sectiunilor trebuia sa arunci un ochi de mai multe ori ca sa alegi trasa buna pentru tine. In urma cu o saptamana, la rock-gardenul de pe PS 6 am stat aproximativ 30 de minute sa il parcurg de 2 ori. A fost ceva mai dificil pentru ca bolovanii erau putin umezi, insa a meritat pentru ca a 2-a oara cand am parcurs zona respectiva, era uscat si am reusit sa parcurg micul canion integral fara probleme.

Alta portiune interesanta de pe PS. 4 – Fluturelu’

Toate cele 8 probe mi-au placut si fiecare a avut specificul sau. Portiuni de viteza prin padure, din cand in cand o curba stransa, portiuni valurite in zig-zag cu mici sarituri sau mai mari pentru cei curajosi si cu experienta, poteci abrupte unde simteam ca daca sar vreun jump prind o viteza pe care nu o mai pot controla. Pentru prima oara dupa o coborare ma dureau picioarele, nu bratele.

Au fost portiuni abrupte pe pietris cu treceri printre bolovani care iti taiau respiratia, portiuni de pedalat unde calitatile de XC s-au activat. Toate acestea pe o vreme superba cu soare de toamna, in mijlocul lunii octombrie.

Un party cu un mic concert, intre cele 2 zile a mai completat tabloul Metal Enduro 2017 ! A fost competitia cu nr 28 anul acesta pentru mine si nu pot decat sa fiu bucuros ca sezonul s-a incheiat cu o competitie acasa la Resita. Recordul ramane totusi sezonul 2014 cu 30 de competitii. In caz ca esti curios, aici poti vedea care au fost competitiile la care am participat si rezultatele mele. A fost un an incredibil, sunt recunoscator pentru tot ce s-a intamplat pana acum !

Curand voi incepe pregatirea pentru noul sezon cu programul complet de antrenament Giocoach. Daca esti curios sa afli mai multe si vrei sa ne antrenam impreuna in 2018, te invit in grupul nostru de facebook: Giocoach.

Ne vedem la Metal Enduro 2018, mai pregatiti si mai curajosi, sa depasim alte limite si sa ne dam mai fain la vale !

Multumesc celor care au fost alaturi de mine pe parcursul sezonului 2017:

  • Cannondale Romania pentru că mă susţineţi în ceea ce fac !
  • Salomon Romania pentru că alergatul e mai plăcut în pantofii voştri !
  • Isostar Romania pentru nutritia pe bicicleta !
  • Garmin pentru că anul ăsta am pedalat aproape 7300 de km cu Garmin 810 !
  • Adidas pentru ochelarii cu care fac faţă la umbră, pe ceaţă, la soare si in tunele!
  • Ţie pentru că ma citesti si pentru ca esti alaturi de mine !

 

– The End –

 

PS: Vezi ultimele articole despre:

Medias Bike Maraton, ne surprinde placut !

Weekendul trecut am participat la Medias Bike Marathon si vreau sa spun ca Mediasul ne-a surprins foarte placut, pentru un concurs aflat la prima editie, insa avand oameni cu experienta in spatele cortinei.

In urma cu aproape o luna, am avut placerea sa cunosc cativa oameni din organizare, care au pregatit acest concurs si m-am gandit ca din mana unor oameni deosebiti cu siguranta va iesi un eveniment pe masura. Initial pentru ei m-am gandit sa vin la concurs si spre surprinderea mea a fost o placere sa concurez din nou la Medias, dupa experientele mai “umede” 🙂 care ne amintesc de Medias.

3 trasee la numar : 25 km cu 570m diferenta de nivel, 42 km cu 950m si clasa regina, traseul de 70 de km cu 1800m diferenta de nivel. Astfel, au fost optiuni pentru toti doritorii.

Auzisem inainte de start ca este cel mai bine marcat traseu din tara. Chiar asa a fost cu exceptia a 1-2 puncte unde trebuia sa fii putin mai atent. In rest multi voluntari pe traseu care incurajau toti concurentii si ii avertizau la portiunile mai abrupte.

Medias Bike Maraton, ne surprinde placut !

Traseul lung la care am participat a fost destul de mult un traseu de fuga, pe care l-am parcurs in 3 ore si 13 minute, insa cu urcari sustinute. Unele dintre ele pareau asa abrupte incat nu credeam ca voi urca cu bicicleta.

Mi-au placut toate potecile si toate drumurile care te purtau prin padurile Mediasului. Desi ritmul a fost destul de sustinut, nu am reusit sa ma apropii de cei din fata, care pana la jumatatea cursei erau in campul vizual.

Am mers toata cursa, mai putin ultimii 5 km, impreuna cu Elekes caruia ii port o mare admiratie pentru ca la 50+ ne da teme de casa la multi in privinta performantelor sportive si ma face sa imi fie rusine de nivelul meu, ceea ce poate fi un aspect pozitiv de altfel.

Dupa ce l-am prins pe Rosioru in ultimii 5 km, a urmat una din cele mai frumoase portiuni pe dealurile Mediasului spre finish unde am incheiat competitia pe pozitia 8 la general si 2 la categoria de varsta. Un rezultat de care sunt bucuros, m-am simtit foarte bine si am savurat din plin traseul.

Felicit organizatorii care ne-au dat un motiv serios sa mai revenim in Medias. Ati reusit o treaba excelenta !

Ce mi-a placut la Medias ?

  • oamenii care au pregatit aceasta competitie
  • inca din pachetul de start am primit un tricou de ciclism, nu un tricou de curatat lantul cu el.
  • traseul a fost deosebit, cu totul altceva fata de ce stiam noi despre Medias.
  • bine marcat, cu multi oameni pe traseu, puncte mai mult decat suficiente de alimentare
  • am primit o medalie hand made din lut
  • fara diplome inutile ( consider ca diplomele sunt pentru copii de clasa a 4-a )
  • premii numeroase, la fel si categoriile de varsta

Medias Bike Maraton, ne surprinde placut !

Cu Medias ne vedem la anul, iar noi la urmatoarele competitii !

Partenerii care sunt alaturi de mine:

Cannondale Romania prin http://www.extremeriders.ro/

Adidas-cei mai inteligenti ochelari pe care i-am avut, multumita https://aleo.ro/

Salomon – super pantofi de alergat cu aderenta buna si cand urci pe podium

Garmin – partenerul meu de antrenament.

Thule – pentru cel mai lejer mod de a transporta bicicleta

Isostar – pentru nutritia de care ma bucur de fiecare data cand sunt pe bicicleta.

Sezonul inca nu e gata, urmeaza inca o luna si jumatate aproape de competitii, ultima din calendar este Metal Enduro la Resita, la care pregatim 2 zile de dat la vale pe poteci de ai vrea sa-ti faci selfie dar nu poti. 8 trasee la numar!

In 14 octombrie te asteptam in locul de unde a pornit Enduro in Romania ! 🙂

Vezi detalii aici: http://www.metal-enduro.ro/

Baia Mare & Moneasa: Cea mai grea saptamana de cand pedalez.

Te salut si ma bucur sa ne (re)citim ! 🙂

Au trecut aproape 2 ani de la ultima postare despre un concurs, drept ca nici nu am avut ce povesti despre competitii in afara de rezultate mediocre datorate unei pauze de antrenament.

But I’m back !

Da, de anul acesta am ales sa incep sa ma antrenez din nou. De data asta chiar am pornit “De la zero la…” vedem pana unde ajungem 🙂

Saptamana trecuta a fost cea mai grea saptamana de cand pedalez eu, adica de 9 ani. Dupa 3 zile in Giocamp ( un video exceptional, Marius esti un maestru !!) am plecat direct la Cluj impreuna cu Akos si Feri unde am mai petrecut 4 zile timp suficient sa dau cateva ture pe traseul de XCO de la Napo Cup si sa vad traseul de saptamana viitoare de la Imprezzio Global Maraton care inca este unul in top 5 pentru mine. In aceste zile la Cluj am avut ocazia sa o cunosc si pe Ioana, sa o revad pe Nicoleta, pe Nicusor cu Gabriela si sa ii cunosc pe Liviu si Diana. Am vazut si Samsara indoor, chiar daca a trebuit sa ne multumim doar cu atat :))) (recomand iarna sa mergeti).

Apoi, pe sambata dimineata la o ora suficient de devreme, am pornit cu Nicusor spre Baia Mare ca sa concuram pentru a 4-a oara (eu) si el pentru prima oara la MTB Baia Mare  unde de data asta am tras lozul cu traseul lung ( 75 km cu 2400 m, Muhahaha !! ) M-am gandit ca daca tot strabat tara, macar sa vad cat mai mult din imprejurimile Baii Mari si ma bucur ca am gandit asa, pentru ca am descoperit un traseu deosebit de fain. A fost cu de toate: urcari sustinute, coborari pe intuneric (incepuse putin ploaia, noroc ca s-a oprit repede), urcari pe bolovani umezi, coborari cat cuprinde pe poteci faine de munte, momente de contemplatie in varf de munte cu ceata si oi pe langa tine, coborari suficient de inclinate incat sa … iti dai gramada ( Elisei e de vina, nu incercati sa va tineti de el la vale ca o patiti ! 🙂

Mi-a placut mult traseul, mi-a placut cum m-am simtit, nu mi s-a parut greu nici un moment, de fapt un singur moment : cand coboram la vale pe bolovani si ma dureau degetele de credeam ca nici nu le mai am toate, ma tot uitam sa le numar, 10 sunt ! Aia a fost dureros, dar cum am spus, un traseu cu de toate, asta nu inseamna numai cu chestii faine. Am incheiat 75 de km cu niste poteci super faine prin padure spre Baia Mare, cred ca pe locul 5 la categorie, inca nu stiu, nici nu ma intereseaza.

De aici, cu bunavointa lui Marius Tirle ( Alienbike.ro ) am ajuns la Zalau pentru o noapte cu planuri pentru a lua startul a 2-a zi la Moneasa la traseul lung. V-am avertizat din start ca a fost cea mai grea saptamana, nu am facut niciodata asa ceva.  A nu se incerca acasa !

Dupa o noapte cu 8 tantari in camera, care au avut grija sa nu dorm mai mult de o ora legata, la ora 5 am pornit spre statiunea Moneasa. Noroc cu proteinele de la High5, altfel refacere, Yoc !

Ora 10:00, start Moneasa MTB, pentru 60 de km cu 1800m. Go !

Din primii 10 km, am observat o scadere de vreo 10% de forma, datorata oboselii, dar nu o simteam fizic, nu ma durea nimic, muschii erau super. S-a ocupat Cristi Jidovu sa fiu si incalzit, toti primii 30 de km :)) Ma potrivesc asa bine cu omul asta la ritm, cred ca am putea participa si la Absa ?!

Hai sa te vad: Ce se poate intampla dupa 30 de km la turatie ridicata, cu doar o bucatica de baton muscata pe fuga, la 1:30:00 de la start, deci aproape 3 ore jumate de cand ai mancat ultima oara ?

Ai ghicit, pica pianu’ ! In asa fel incat m-au prins aproape toti pe care ii depasisem in prima tura ( adica vreo 3 oameni la numar ). Deja imi faceam griji, aruncam banane pe gat, batoane, apa, nici aia la MC’ nu mananca cu mancam eu si chiar nu puteam sa ma tin de cei care treceau pe langa mine. Imi venea sa ma si opresc la un moment dat, eram consolat ca asta patesti cand faci 2 concursuri grele unu dupa altul. Cand a trecut al treilea pe langa mine, cumva carbohidratii au inceput sa isi faca efectul, a venit “peretele”, cei care ati participat stiti ce spun, si am inceput sa recuperez, il prind pe al doilea in varf, care cred ca se ruga sau ceva, ca nu prea dadea semne ca ar vrea sa continue. Il cred, era cald, panta mai mare decat putea inregistra Gps-ul, transpiram cum nu am facut-o niciodata, iar de acolo au venit coborarile faine, unde trebuie sa vezi liniile si sa cobori frumos. S-a mai animat putin atmosfera cand am inceput sa ii prind pe cei de la tura scurta si intr-un final, teafar si nevatamat am incheiat cea mai grea saptamana de cand pedalez eu, intr-un mod cum se poate mai bine: pe podium 🙂

Baia Mare & Moneasa: Cea mai grea saptamana de cand pedalez.

Cifrele din GioCoach spun ca am parcurs 227 km cu 6700m

Baia Mare & Moneasa: Cea mai grea saptamana de cand pedalez.

Vreau sa spun Multumesc, pentru ca oamenii urmatori chiar ma ajuta in ceea ce fac.

Cannondale Romania – pentru un echipament de exceptie !

Isostar – pentru o nutritie asa cum trebe la asa efort !

Adidas – pentru ca … o sa vezi in curand de ce!

Thule – pentru cel mai bun suport de biciclete, comod, masina ramane curata, consum redus, chin mai putin pentru bratele obosite dupa o saptamana dinaceasta !

Salomon

Garmin – Pentru ca nu am atatea degete cate are 810-le, sa numar cati km pe orizontala si verticala am facut !

Compressport – Refacerea e mai buna cu Quad-urile voastre !

Tie ! pentru ca esti din nou aici si imi place asta ! 🙂

Multumesc !

Poate ne vedem la Cluj in 9 Iulie, daca ajung.